Lovitura a fost prea neasteptata, prea brutala, prea puternica. Iar eu nu mai sunt tânara, lumea este un cazan care fierbe îngrozitor, va mai fi ceva de genul „anul viitor”? Acum usa este deschisa, totul se afla în fata mea, cele mai binecuvântate doua luni din an: am reusit sa birui iarna. Nu mai sunt tânara, am vazut atâta disperare pâna acum, va mai fi oare un alt an, o alta primavara, un alt anotimp?

Regina Maria

Însemnare din 20 aprilie 1937

Viata îsi continua cursul ei calm, dar cu acel curent subteran de emotie din cauza agitatiei care a cuprins lumea. Sandy pare multumita, îi place frumusetea locului si, la fel ca si mine, se bucura de splendoarea pomilor înfloriti. [...] Alta încântare sunt nuantele diferite de verde delicat pe care le capata copacii care îsi întind ramurile încarcate cu frunze, una câte una, acoperind fundalul muntilor cu umbre. [...] Aceste nuante atât de diferite sunt o sursa de neîncetata bucurie, as vrea sa le absorb în fiinta mea, sa devina o parte din mine.

Regina Maria

Însemnare din 9 aprilie 1938

Acest volum îngrijit de Sorin Cristescu reproduce pentru prima oara în traducere româneasca ultima parte din jurnalul Reginei Maria, de la 4 martie 1937 pâna la ultima însemnare din 11 iulie 1938. Fiecare pagina este o marturie a seninatatii cu care regina si-a acceptat suferinta, a rabdarii cu care s-a spus investigatiilor si tratamentelor, unele de-a dreptul chinuitoare, a felului demn în care si-a purtat infirmitatea, ea, care fusese plina de energie si capabila sa reziste la cele mai solicitante eforturi. Impresionant este modul în care a refuzat sa vada evidenta, sa accepte faptul ca sfârsitul este din ce în ce mai aproape.